Sokuon

Hiragana	Katakana
Transliterare:	consoană dublă
Hiragana Man'yōgana:	川
Katakana Man'yōgana:	川
Unicode:	っ: U+3063 ッ: U+30C3[1]
kana gojūon n wa ra ya ma ha na ta sa ka a sokuon wi ri mi hi ni chi shi ki i dakuten ru yu mu fu nu tsu su ku u chōonpu we re me he ne te se ke e wo ro yo mo ho no to so ko o

Semnul Sokuon (japoneză: 促音) este un semn diacritic folosit în limba japoneză fie pentru a indica geminația (dublarea consoanei pe care o precedă) sau ocluziunea glotală la sfârșitul unui cuvânt. Acesta este reprezentat folosind caracterul minuscul al morei tsu („țu”), grafemul acestuia fiind „っ” în silabarul hiragana sau „ッ” în silabarul katakana. Sokuonul este denumit de asemenea chiisai tsu (小さいつ) sau chiisana tsu (小さなつ) în limba japoneză, în traducere „țu mic”.

În mod tradițional, semnul sokuon se folosește doar înaintea morelor începând cu consoanele k, p, s sau t. Acesta este romanizat cu dublarea consoanei. De regulă, sokuonul nu se poate folosi la începutul unui cuvânt, nici înaintea unei vocale (a, i, u, e și o), nici înaintea unei more începând cu consoanele n, m, r sau semivocalele w și y (în cuvintele, de obicei împrumutate, care necesită dublarea acestor foneme sunt folosite grafemele ン, ム, ル, ウ și イ respectiv în locul sokuonului). De asemenea, acesta nu apare înaintea morelor care încep cu consoane sonore (g, z, d și b) sau cu h, decât în cuvintele împrumutate, limbajul distorsionat sau anumite dialecte. Cu toate acestea, excepții neobișnuite există din motive de stilistică.^[2]

Dacă sokuonul este folosit ca ocliziune glotală, se notează la sfârșitul unui cuvânt, indicând o expresie uimită sau agitată. Pentru această situație nu există o modalitate standard de a-l translitera, însă există mai multe convenții care utilizează fie o linie de pauză („–”), fie litera „t” sau un apostrof („'”)